Endometrioza – durerea ascunsa a femeilor
Acest articol este personal, dar știu că este povestea multor femei.
Din prima clipă de când am aflat de menstruație am asociat-o cu durerea. Deși mama mea mi-a explicat toate modificările prin care va trece corpul meu în acea perioadă, mie mi-a rămas în minte durerea..
La 13 ani, la venirea primei menstruații, am descoperit în mod brutal totul despre aceasta durere. Nu puteam merge la scoală, vomam și uneori plângeam până adormeam. Sticlele de apă caldă erau nelipsite din pat iar Lisadonul era prietenul meu cel mai bun. În jurul meu marea majoritate a fetelor ajunse la pubertate, sufereau de aceeași durere, diferența o făcea poate intensitatea. Cultul îndurării era bine împământenit.
Educația sexuală nu este doar despre sex
Acest lucru trebuie explicat atât copiilor cât și părinților. Transformările prin care trece corpul tinerelor fete, înțelegerea acestora este subiectul esențial dintr-o educație sexuală sănătoasă.
Cât despre sex, nici acolo nu am primit vreun semn că ar fi ceva de capul lui. Am avut noroc într-un fel cu bunica mea, femeie deschisă la minte care mi-a dat de înțeles că trebuie să iți placă… mare diferență față de ideea generală de datorie și perpetuare a speciei.
Durerile din perioada menstruației m-au trimis în pas alergător către medic. Lângă parcul unde ieșeam seara cu prietenii, am văzut o placă pe care scria “ doctor ginecolog și planning familial”, și dimineața m-am prezentat acolo. Nu știam exact cum ar putea acest doctor să mă ajute, dar spre surprinderea mea, am primit un diagnostic, dismenoree și pastile anticoncepționale. Au funcționat de minune, dar fără să știu mai nimic despre efecte secundare și ce fac ele exact.
Anii au trecut și când a venit momentul să îmi întemeiez și eu o familie și să contribui la creșterea natalității, lucrurile s-au complicat și a început o perioadă foarte grea pentru mine.
Endometrioza – primul contact
După ce am renunțat la pastilele anticoncepționale, încet încet am început să simt dureri în timpul actului sexual. Revenind la ce spuneam la început, durerea și îndurarea fac parte din viața de zi cu zi a femeilor. Așa că, din povestirile altor femei am aflat că durerea, chiar și timpul actului sexual nu e ceva ieșit din comun. Până când aceasta nu a devenit absolut insuportabilă, nu am luat nicio măsură.
Am început să consult doctori, care îmi prescriau rețete cu antibiotice pe bandă rulantă. Metroanexită, anexită și alte inflamații și infecții… doar asta am auzit. Până într-o zi, când tot căutând pe internet am aflat de un anume doctor Sorin Esanu de la Spitalul Polizu. L-am căutat și am avut surpriza să mă și primească într-un timp record. Atunci am auzit pentru prima dată, un cuvânt nou.. Endometrioză. Eram fericită că în sfârșit e altceva, dar odată cu această bucurie a venit și spaima necunoscutului.
Endometrioza este, de multe ori, o afecțiune dureroasă, care înseamnă creșterea în afara uterului a țesutului (denumit endometru) care căptușește uterul pe interior și care sângerează la fiecare menstruație.
Endometrioza – ce e de facut
Acum că știam de ce afecțiune sufăr, și mai ales că ne doream foarte mult copii, continuarea tratamentului cu pastile anticoncepționale nu mai era o opțiune. În același timp, din cauza durerilor, actual sexual era imposibil prin urmare și apariția unei sarcini, puțin probabilă.
După ce am analizat opțiunile, nu că erau prea multe, și pentru că doar biopsia este modalitatea de a stabili un diagnostic sigur, am programat intervenția laparoscopica. În urma biopsiei țesutul prelevat a fost etichetat ca bening și endometrial.
Endometrioza nu se trateaza
După intervenția chirurgicală, din cauza unor evenimente nefericite în familia mea, endometrioza și problemele cauzate de ea, au căzut pe locul 2. Tratamentele cu hormoni artificiali sau anticonceptionale nu le-am acceptat, în schimb am început să ne interesam de procedura de adopție. În același an, tatăl meu a murit într-un cumplit accident de mașină. Așa că, nici copiii nu mai erau o prioritate. Lista evenimentelor sumbre nu s-a încheiat aici, și nici că menstruația a lipsit 2 luni nu a observat nimeni.
Miracole in viata
La câteva luni după accidentul tatălui meu, am aflat că sunt însărcinată. Natural, fără tratamente, fără fertilizare în Vitro.. Nimic. Doctorul m-a rugat să vin de urgență la spital să facem teste, ecografii, că așa ceva… o sarcină viabilă, puțin probabil. Are 11 ani. E o minune.
Am plecat din țară la scurt timp după nașterea fetiței, iar simptomele endometriozei și-au făcut din nou apariția. Datorită hormonilor din timpul sarcinii, nu a evoluat, dar când ei nu au mai fost prezenți, endometrioza și-a arătat chipul hâd și chinurile au început. Parcă erau mai groaznice durerile, mai intense și aveam stări greu de explicat și gestionat. În Scoția endometrioza este mult mai cunoscută ca la noi. Femeile nu iau anticoncepționale și atunci instalarea bolii se face la vârste mult mai fragede ( 25 – 30 ani ). În urma unui RMN țesutul a fost identificat, iar singurul tratament, erau tot substanțele ce inhibă ovulația.
Al doilea miracol
Mi-am dorit al doilea copil deși știam că șansele sunt foarte mici, dar mi-l doream cu atâta putere încât nici de data aceasta nu am acceptat tratamentele. După 6 ani de la nașterea fetiței, cu multe ceaiuri și tratamente alternative și foarte multe calmante am aflat că sunt însărcinată cu al 2 lea copil. De data aceasta eram în Germania.
Endometrioză era la fel de cunoscută la ei, ca și în Scoția și tratamentele erau în principiu aceleași. După 2 ani de la nașterea băiatului, au reapărut durerile.
Un sfarsit cum altui nu-i
Am doi copii, chiar dacă sufăr în fiecare zi de endometrioză. Am soț înțelegător chiar dacă la mine durerile sunt dese și viața de cuplu ne-a fost greu încercată. Va trebui la un moment dat să fac pasul cel mare și să mă operez. Histerectomie totală.
Durerea face parte din cultura noastră. Dar dacă într-o zi, ai să hotărăști că tu vrei altceva pentru tine, o lume întreagă ți se va deschide.
Învățați fetițele că durerea nu e normală, nici la menstruație, nici în timpul actului sexual.
Educați-vă copiii, să fie toleranți, să înțeleagă durerea celuilalt, pentru că la urma urmelor, asta e tot ce contează. Să nu treci singur prin suferință, să fii acceptat și înțeles. Și atunci miracolele se pot întâmpla.